Pe fluturi, pe aripi, pe stânci sau pe drum,
În visele vieții, în gând, chiar şi-acum,
cern numai iubire prin sită de viață,
Să rămână urmă, să o am şi-n față.
De bine, de drag, de zâmbet şi dor,
Pe umeri ce-mi țin trupul călător,
Las trenă de raze să scalde cărarea,
Să mângâie valea, muntele şi marea.
Din păsări, din flori, din lut şi agate,
Prin scorburi, prin zare, cătun sau cetate,
Fac lume, dau viață, zâmbesc peste tot,
Să prindă culoare, doar pentru că pot.
Cu tine, de mână, în şoapte, mereu,
Trăiesc mii de ani, prin sufletul meu.
Alerg pe cărare de fluturi si vise,
Mereu pentru tine am brațe deschise.
Cândva, mai de sus, sau poate oriunde,
Te voi mangâia pe suflet şi frunte.
Din nemărginire am să-ți fac coroană
Căci doar din iubire eu imi fac icoană.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu