Clipa

Am să mă-ncarc cu calm, să-mi țină toata viața. Vreau sa mă bucur de tine toata, in toate clipele diminetii, cand îmi zâmbești cu ochii jucausi si cu parul moale acoperindu-ti fruntea. 
Cu linistea diminetii in urechi si cu răcoarea umbrei mângâindu-ne pielea, in miros de tei falnic si bun, sa pornim pe alei la plimbare. Tu sa adormi si eu sa respir. Sa ma umplu de mirosul tau, sa aud doar ciripit, sa nu ma ma satur sa te privesc. Sa mă minunez de conturul perfect al buzelor tale, de rotunjumile obrajilor pufosi, de simetria sprancenelor mici, de culoarea parului, de fiinta ta toata si de linistea ta.
Sa ma incarc cu energie vie prin fiecare respiratie a ta.
Îmi amintesti de mine, de somnul meu afara, de copilăria mea in iarba, de poveștile si jocurile nesfarsite cu copaci si flori, de mirosul ierbii, de cântecul neincetat, de nori, de prea liniste.
Cred ca ne e data minunea de a avea copii ca sa ne amintim de linistea copilăriei noastre, sa ne putem incarca de iubire din asta vesnica, sa ne umplem plămânii cu parfum din asta de piele si lapte, si ochii sa ii rasfatam cu zambete si tălpi, si pielea mainii sa nu inceteze sa se scalde in catifeaua trupurilor mici, sa ne tina toata viata si mai mult.
Din iubirea mare a cerului a cazut peste noi doua o putere mare si am oprit timpul. De acum am o clipa fermecată la care oricând, de oriunde, ma voi întoarce, de dor, de bucurie, de nevoie, mereu, la nesfarsit.