11

Tu esti iubirea mea cea noua,
Esti limpede ca boabele de roua.
Ascunzi minuni in ochii tai cei verzi
Si tot ce spun eu, tu mereu ma crezi.

De tine ma lipesc sa te miros,
De pielea ta - un falnic chiparos.
Iar inima ce ti-o ascult cum bate,
Alunga-n zare dorurile-mi toate.

Pe fruntea ta rasar sudori de-argint,
Te strang la piept, cu glasul te alint.
Si fac din rasul tau un suvenir
In care picur al iubirii elixir.

Prea fericite mainile-mi tresar
Ca am trait acest mister hoinar:
Sa simta catifea in stare pura
Ce le-a ferit pe loc de viata dura.

M-ai vindecat pe veci de necredinta,
Neincetat imi dai multa vointa,
Imi birui zilnic demoni sufletesti,
Ma mir si-acum cat de frumoasa esti.

Parfumul tau

In miresme de magie cunoscuta,
cu talpile goale pe covorul de iuta,
cu ochii limpezi, de smarald curat
asa cum mereu eu te-am adorat,

iti aduci aminte de casele albe
de intinsul marii, de apele calde
iti lipseste-apusul galben si departe
si povestea noastra citita-ntr-o carte.

Iti trasare pieptul de dor de leandrii
ce dansau in vant joviali si tandrii.
Cu imensul cant de clopote-n minte
ce cheama la rugi din cele mai sfinte,
cu miros de piele scaldata in mare
si cu nisip ud in palmele tale

Te opresti. Ca tine, clipa sa ramana.
Iti propui sa tii pe loc timpul c-o mana.
Sa cuprinzi tot visul si-ncantarea toata
Intr-o sticla stramta, de culoare mata.

Insiri creuzete, mojare, pipete,
Aduni si balante, clepsidre cochete,
Agati plictiseala in cui de uitare
si deschizi fereastra, motiv de mirare.

Inspiri aer proaspat cu iz de iubire
si te lasi purtat de vis s-amintire.
Masori din privire iasomie cruda
adaugi si menta, spalata si uda,

Scortisoara fina, ambra cenusie
Si cu mana dreapta adaugi tamaie.
Praf de nostalgie, petale de maci,
Strop de bucurie, amesteci si taci.

Esenta de soapte, boabe de piper,
Picaturi de roua intr-un colt stingher,
Ganduri de vanilie, frunze de artar,
Legaminte sfinte, puse pe cantar.

Mov de levantica, floare de cires,
Cuvinte ce-alina, spuse fara gres,
Chiparos salbatic, trandafir curat,
Si-un joc de copii, viu, netulburat.

Lasi la macerat in speranta clara
Vreo trei saptamani, dar sa fie vara.
Strecori negresit de nori si tristete
Apoi sufli-ncet cu vise marete.

Cand o picatura imi atinge pielea
Traiesc amintirea, si-i dulce ca mierea.
Si departe pleaca tot ce este rau,
Pentru ca  acesta e parfumul tau.

Spre casa

M-ai strigat tare si eu am venit
Cand norii isi arunca talpile-n zenit.
Cand lumea mea emana veselie
Prinsa sub o cupola portocalie.

M-ai strigat tare si eu te-am vazut
Erai putin de nerocunoscut.
Cu un buchet de fluturi colorati
Zburand vii, nastrusnici, minunati.

M-ai strigat iarasi si eu ti-am raspuns
Cu zambetul alb ce la tine a ajuns.
M-ai cuprins cu brate sincere si moi
Am plecat de mana, veseli  amandoi.